"...Cândva, am fost și eu în marginea unui deșert.
Am înțeles atunci că nimic nu se poate clădi pe nisipul care a curs din clepsidră. Toate păcatele pe care nu le-am săvârșit sunt elanuri ratate și dacă trebuie să mă mustru pentru ceva, în primul rând trebuie să mă mustru pentru că destule prejudecăți m-au împiedicat să beau când mi-a fost sete, să mușc dintr-un fruct când mi-a fost foame, să fac mărturisiri când am iubit.
Și ce virtute e aceea de a spune "nu”?
Ce înțelepciune e aceea de a purunci inimii să tacă?
Dacă n-am fost destul de fericit cât am visat este pentru că n-am avut curajul sau n-am știut să fiu destul de păcătos."
Octavian Paler în Polemici Cordiale
